Iepuri...

Nimic nou despre porumbeii mei. Am avut cateva proiecte in lucru. Stau mai bine la capitolul iepuri. S-au inmultit ca ... iepurii. Am facut o multime din ei cadou pe la prieteni si vecini. Inca nu m-am invatat sa tai :( insa iarna asta sigur voi taia din ei. Si de cand am catelusa pitica in tarcul lor, nu am probleme cu daunatorii.

Am inceput "exercitiile" de recuperare

Spuneam aici ca am probleme cu porumbita Roller Persan. Cu ceva timp in urma i-am tras penele incarcate cu dejectii si acum i-au dat altele noi. De data asta nu s-a mai murdarit. Am luat-o in casa unde holul este pe toata lungimea casei si am facut cateva lansari din mana (imi sta in palma fara teama). Cred ca vre-o patru lansari. Zboara binisor in comparatie cu "caderile" de data trecuta. Am vazut ca gafaia tare si m-am oprit, am dus-o inapoi in voliera.

Voi face zilnic acest tip de antrenament cu ea, sper sa se intremeze si in primavara sa fie in stare sa zboare macar pe casa. De asemenea, voi incerca sa o scot la pregatire la aceeasi ora - vreau sa vad daca in final va veni singura in palma.. Cred ca voi folosi holul casei si pentru porumbeii achizitionati recent care vor intra la matca pentru a le mentine tonusul muscular (sper sa nu citeasca sotia acest articol).

Voi reveni cu detalii...

S-a intors!

Ma trezesc cu sotia ca intra val-vartej si-mi spune ca porumbita incearca sa intre in cusca. Am iesit imediat si am vazut-o in plasa custii, falfaind din aripi. Incerca sa intre. M-am apropiat incet, vorbindu-i ca de obicei. A inceput sa uguie a alarma, insa a rezistat imboldului de a zbura de pe plasa, desi, ca sa poata sa se mentina, trebuia sa dea continuu din aripi. A inceput sa se urce tot mai in sus. Am prins-o, am dus-o in casa si i-am "filat" (parca asa zic crescatorii de prin zona) aripa. De data asta va mai iesi dupa prima serie de pui.

Avea gusa goala insa nu arata ca a suferit... acum ocupa din nou cuseta de sus, langa perechea ei.

Inevitabil...

Voiajoara solzata nu s-a mai intors. Lipseste de doua zile. Am vrut sa trec peste etapa cu "ouatul si eclozarea" ... Porumbita nu zburase nicaieri, abia isi maturizase "cantatul", si era cea mai blanda dintre toti, venea si imi manca din palma. Desi am avut semnale ca vrea sa plece de tot, nu am luat in seama si i-am dat drumul si a doua, si a treia zi. S-a dus... Daca e la fostul proprietar, toata aprecierea pentru ea.

Deci, prima incercare se soldeaza cu esec. E greu sa pornesti de la zero. Dar, odata ce am invatat o pereche-doua sa zboare la mine , am tot mai multe sanse de reusita la eliberarea puilor. Realizez ca am nevoie de o voliera "adevarata".

Punct si de la capat!